Ingrediente: ceai negru, aromă naturală de piersică, petale de floarea soarelui, caise

 

Cultivarea piersicii a început în China în anul 2000 î.H. Comerţul a adus piersica în Grecia şi Persia, unde a fost acceptantă instantaneu. Fructul zemos a avut un impact mare şi asupra romanilor, care îl cultivau în întregul imperiu. Din Italia piersicile au traversat Atlanticul, unde coloniştii le-au plantat pe întreaga Coastă de Est. În curând aveau să devină atât de abundente, încât botaniştii locali considerau că sunt fructe native.